Scortisoara este un condiment puternic care provine din ramurile copacilor salbatici, originea in Caraibe, America de Sud si Asia de Sud-Est. Scortisoara are o multime de beneficii, insa pot exista si anumite riscuri.

Scortisoara poate imbunatati sensibilitatea la insulina hormonala. Insulina este unul dintre hormonii cheie care regleaza metabolismul si consumul de energie. De asemenea, este esential pentru transportul glicemiei din fluxul sanguin catre celule.

Problema este ca multe persoane sunt rezistente la efectele insulinei. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de rezistenta la insulina, un semn distinctiv al afectiunilor grave precum sindromul metabolic si diabetul de tip 2.

Vestea buna este ca scortisoara poate reduce dramatic rezistenta la insulina, ajutand acest important hormon sa isi faca treaba. Prin cresterea sensibilitatii la insulina, scortisoara poate scadea nivelul glicemiei.

Scortisoara scade nivelul de zahar din sange si are un efect anti-diabetic puternic. Scortisoara este bine cunoscuta pentru proprietatile sale de scadere a zaharului din sange.

In afara de efectele benefice asupra rezistentei la insulina, scortisoara poate scadea glicemia prin mai multe alte mecanisme.

In primul rand, scortisoara s-a dovedit ca scade cantitatea de glucoza care intra in fluxul de sange dupa masa. Face acest lucru prin interferarea cu numeroase enzime digestive, ceea ce incetineste descompunerea carbohidratilor din tractul digestiv.

In al doilea rand, un compus din scortisoara poate actiona asupra celulelor prin imitarea insulinei. Acest lucru imbunatateste mult absorbtia de glucoza de catre celule, desi actioneaza mult mai lent decat insulina in sine.

Numeroase studii asupra omului au confirmat efectele anti-diabetice ale scortisoarei, aratand ca poate scadea nivelul glicemiei. Doza eficienta este de obicei 1–6 grame sau aproximativ 0,5–2 lingurite de scortisoara pe zi.

Scortisoara poate avea efecte benefice asupra bolilor neurodegenerative. Bolile neurodegenerative se caracterizeaza prin pierderea progresiva a structurii sau a functiei celulelor creierului.

Boala Alzheimer si Parkinson sunt doua dintre cele mai frecvente tipuri. Doi compusi gasiti in scortisoara par sa inhibe acumularea unei proteine, numite Tau in creier, care este cauza aparitiei bolii Alzheimer.

Intr-un studiu efectuat la soareci cu boala Parkinson, scortisoara a ajutat la protejarea neuronilor, a nivelului de neurotransmitator si a functiei motorii. Insa aceste efecte trebuie studiate in continuare la om.