Budinca de paste cu brânză e, în multe case din România, cina de marți ori de joi, făcută din ce e în frigider: un pachet de macaroane, brânză de vaci, 2-3 ouă, smântână. E gata într-o oră, cu 15 minute de muncă, hrănește 6 persoane, se mănâncă și caldă, și rece, a doua zi, și are 2 versiuni, sărată, cu telemea și cu mărar, și dulce, cu zahăr, cu stafide și cu coajă de lămâie, cea de la bunici.

Secretul unei budinci bune, cu crusta rumenită și cu interiorul cremos, nu uscat, ține de pastele fierte mai puțin și de proporția dintre ouă, lactate și paste.

Budinca a intrat în bucătăria românească prin Ardeal și prin Banat, din bucătăria austro-ungară, unde se numește „Nudelauflauf”, iar în cărțile de bucate românești apare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu paste de casă, tăiate cu cuțitul.

Pastele potrivite și fierte cu 2 minute mai puțin

Macaroanele clasice, scurte, cu gaură, tăițeii lați ori fusilli, care rețin compoziția în spirale, sunt alegerile bune. Pastele fierb în apă cu sare, cu 2 minute mai puțin decât scrie pe pachet, pentru că își continuă gătirea în cuptor, 35 de minute, în lichidul din compoziție.

Pastele fierte complet, apoi coapte, devin moi și se rup. Se scurg bine, fără a fi clătite, pentru că amidonul de la suprafață ajută compoziția să se lege, și se amestecă încă fierbinți cu o lingură de unt, ca să nu se lipească. Pentru o tavă de 25 pe 35 de centimetri, 500 de grame de paste uscate dau 6-8 porții.

Brânza de vaci amestecată cu telemea

Brânza de vaci singură dă o budincă fadă, iar telemeaua singură, una prea sărată și uscată. Amestecul funcționează: 500 de grame de brânză de vaci grasă, bine scursă, cu 200 de grame de telemea de oaie ori de vacă, rasă pe răzătoarea mare ori sfărâmată cu furculița.

Cașcavalul ras, 100 de grame, intră în compoziție ori deasupra, pentru crustă. Brânza de vaci din comerț, apoasă, se scurge o oră într-o sită căptușită cu tifon, altfel budinca lasă zeamă în tavă.

Ouăle și smântâna

Pentru 500 de grame de paste: 4 ouă mari, 300 de grame de smântână cu 20% grăsime, 100 de mililitri de lapte, 50 de grame de unt topit, sare, piper și o legătură de mărar ori de pătrunjel. Ouăle se bat cu smântâna și cu laptele, se amestecă cu brânzeturile, apoi cu pastele, cu mâna ori cu o lingură mare, ca să ajungă peste tot.

Compoziția trebuie să pară puțin prea lichidă: pastele absorb lichidul în cuptor. O budincă care pare perfect legată înainte de coacere iese uscată. O variantă mai pufoasă: albușurile a 2 dintre ouă se bat spumă și se încorporează la final, ușor.

Budinca crește cu 2-3 centimetri și rămâne aerată. Pentru o budincă mai bogată, 100 de grame de unt se topesc și se amestecă în compoziție, iar pentru una mai ușoară, smântâna se înlocuiește cu iaurt gras și cu 2 linguri de făină, care leagă.

Crusta rumenită 35 de minute

Tava se unge cu unt și se tapetează cu pesmet, care dă fundului o crustă și împiedică lipirea. Compoziția se toarnă, se nivelează, iar deasupra se pune cașcavalul ras ori bucățele de unt și un strat subțire de pesmet.

Cuptorul, preîncălzit la 180 de grade, 35-40 de minute, până când marginile sunt rumene, centrul s-a întărit la atingere și un cuțit înfipt în mijloc iese curat. Ultimele 5 minute cu grillul pornit dau crusta maronie, cu bulele ei de brânză.

Budinca se lasă 15 minute înainte de tăiere, altfel se desface pe farfurie. Tăiată în pătrate, se servește cu smântână, cu salată de roșii ori de castraveți, iar rece, a doua zi, e gustarea perfectă pentru pachet.

Varianta dulce, cea în straturi și cea cu legume

Budinca dulce, cea a copilăriei, urmează aceeași structură, cu brânza de vaci, 600 de grame, în loc de amestecul cu telemea, cu 4 ouă, 150 de grame de zahăr, 200 de grame de smântână, coaja rasă de la o lămâie, o linguriță de extract de vanilie, 100 de grame de stafide, înmuiate 20 de minute în apă caldă ori în rom, și un praf de sare.

Pastele fierte se amestecă cu brânza, cu gălbenușurile frecate cu zahărul și cu restul, iar albușurile bătute spumă intră la final. 40 de minute la 180 de grade, pudrată cu zahăr pudră și cu scorțișoară la servire, caldă, cu dulceață de vișine ori cu smântână, ori rece, tăiată cubulețe. Varianta cu mere rase și cu scorțișoară, în loc de stafide, e cea ardelenească.

Budinca „în straturi”, din Ardeal și din Banat, numită și paste cu brânză la cuptor, alternează 2-3 straturi de paste cu straturi de brânză și de smântână, iar deasupra primește ouă bătute cu smântână, turnate peste tot, care pătrund între straturi.

Budinca cu legume adaugă 200 de grame de spanac călit și bine stors, ciuperci rumenite ori dovlecel ras și stors, iar cea cu șuncă, 150 de grame de șuncă presată, cubulețe. Toate țin aceeași regulă: lichid mai mult decât pare, paste fierte mai puțin, 35 de minute la cuptor.

Păstrarea și reîncălzirea

Budinca se păstrează 3-4 zile la frigider, acoperită, în tavă ori în porții, și se reîncălzește la cuptor, 15 minute la 160 de grade, acoperită cu folie, ca să nu se usuce, ori la microunde, 2 minute, cu o lingură de lapte stropită deasupra.

Se congelează în porții, până la 2 luni, și se reîncălzește direct din congelator, la cuptor, 30 de minute. O tavă făcută duminică seara dă prânzuri pentru toată săptămâna, iar budinca rece, tăiată felii și prăjită în tigaie, cu puțin unt, 3 minute pe fiecare parte, e, după mulți, chiar mai bună decât cea proaspătă.